Urbanismul și amenajarea teritoriului

sunt în esență o muncă de echipă multidisciplinară care implică diverși profesioniști și alți participanți la un proces [foarte] complex. Obiectivul acestui capitol despre angajamentele urbaniștilor este de a identifica urbaniștii în lucrul lor cu ceilalți profesioniști, de a clarifica competentele lor, de a intări legăturile și solidaritatea între urbaniști.

Rolul urbanistului evoluează odată cu dezvoltarea societății, a legilor, a politicilor de amenajare a teritoriului și de urbanism. Acestea se schimbă în funcție de conjuncturile politice și sociale ale fiecarei țări în care lucrează urbaniștii ca cercetători, funcționari într-o administrație teritorială, designeri, consilieri experți, instructori. Ceea ce îi particularizează pe urbaniști este faptul că ei se concentrează asupra intereselor societății în întregimea sa, asupra fiecărei forme de așezare umană sau asupra unei regiuni întregi, precum și asupra viitorului pe termen lung.

Urbaniștii analizează, elaborează planuri, îmbunătățesc și dirijează strategii și politici de dezvoltare.

Ca în orice disciplină, contribuie de asemenea la formarea profesională și la cercetare cu scopul de a adapta în permanență învățământul la nevoile prezente și viitoare. Urbaniștii participă activ ei inșiși la toate fazele și nivelurile procesului de organizare spațială, chiar dacă nu se pot implica în același măsura în totul, simultan.

Se recunoaște îndeobște faptul că planificarea și strategia spațial nu constă numai în trasarea unor planuri. Este vorba totodata de un proces politic pentru a atinge echilibrul între toate interesele implicate, publice și private, cu scopul de a permite arbitrajul necesar în conflictele de interese care apar între diferitele cerințe de amenajare și programele de dezvoltare. Aceasta relevă importanță rolului jucat de urbanist ca mediator. Cunoștințele urbanistului în materie de mediere și de negociere vor deveni din ce în mai importante în prezent și în viitor.

Rolul urbanistului este astăzi mai solicitant ca niciodată. Acesta cere capacitate crescute în materie de compoziție urbană, de sinteză, de gestiune și administrație, pentru a parcurge toate etapele procesului de planificare spațială. I se cere o abordare umanistă și științifică și căutarea consensului social în respectul diferentelor individuale și a deciziilor politice, pentru a ajunge la punerea în operă, la gestiunea, urmarirea și revizuirea planurilor și programelor.

Complexitatea și miza acestui rol pretinde o serie de obligații specifice urbaniștilor care vor fi angajați în secolul XXI ca și consilieri strategici, proiectanți, gestionari, administrator - animatori urbani sau experți științifici.

Urbanistul ca umanist și om de stiință se angajează:

• Să analizeze aspectele existente și tendințele, luând în considerare contextual geografic larg și concentrându-se asupra nevoilor pe termen lung, pentru a furniza o informare completâ, clarâ și riguroasă a factorilor de decizie, celor implicați și publicului.

• Sa faca accesibila informatia disponibila, tinand seama de indicatorii europeni și adoptand reprezentari care faciliteaza dezbaterea publica și intelegerea solutiilor propuse și a proceselor de luare a deciziilor.

• Să întrețină un nivel corespunzător de cunoștințe privind filozofia, teoria, cercetarea și practica contemporană a amenajării teritoriului și urbanismului, printr-o formare continuă.

• Să contribuie la formarea și pregătirea celorlalți, pentru dezvoltarea profesiunii de urbanist în Europa, legând teoria de practică.

• Să încurajeze critica sănătoasă și constructivă în domeniul teoriei și practicii planificării spațiale și să împărtășească celorlalți rezultatele experienței și cercetării, contribuind astfel la corpus-ul științei în evoluție și la competență în materie de planificare.

Urbanistul ca proiectant și prospectivist se angajează:

• Sa gândească toți parametrii care permit articularea strategiilor locale și regionale în cadrul tendințelor globale ("Găndește global, acționează local").
• Să sporească posibilitatile de alegere și oportunitățile pentru toți și indeosebi pentru populațiile defavorizate.
• Să protejeze integritatea mediului natural, valoarea compoziției urbane, să apere moștenirea culturală a mediului construit pentru generațiile viitoare.
• Să propună alternative la problemele și provocările specifice, evaluând impactul, punând în valoare identitățile locale și contribuind la dezvoltarea acestora.
• Să dezvolte și să elaboreze strategii spațiale de dezvoltare arătând posibilitățile de dezvoltare viitoare ale orașelor și regiunilor.
• Să identifice poziționarea optimă a unui plan sau a unei scheme în (inter)rețelele naționale de orașe și regiuni.
• Să convingă toți factorii implicați să impărtășească o viziune comună și pe termen lung pentru orașul sau regiunea lor, dincolo de interesele și obiectivele lor individuale.

Urbanistul consilier strategic și mediator se angajează:

• Să respecte principiile de solidaritate, subsidiaritate și echitate în luarea deciziilor, în solutiile pe care le propune și în punerea lor în operă.
• Să consilieze autoritățile pregătindu-le propuneri, obiective de atins, scopuri de urmărit, analize de impact și diagnostice în scopul de a spori și a pune în valoare bunăstarea publică.
• Să sugereze și să elaboreze instrumente legislative operaționale pentru a asigura eficiența și dreptatea socială care să asigure eficiență și dreptate socială în  adrul politicilor.
• Să faciliteze participarea publică reală și angajamentul între autoritățile locale, factorii de decizie, responsabilii economici și cetățeni în scopul coordonării dezvoltării și asigurării continuității și coeziunii spațiale.
• Să coordoneze și să organizeze colaborarea între toate părțile implicate în scopul de a găsi un consens și pentru a rezolva conflictele prin deciziile pe care le pregatesc pentru autoritățile competente.
• Să se angajeze în asigurarea unui inalt nivel de comunicare pentru a permite cunoașterea și înțelegerea între viitorii utilizatori.

Urbanistul gestionar-administrator urban se angajează:

• Să adopte metode manageriale strategice în procesul dezvoltării spațiale, mergând dincolo de elaborarea planurilor destinate a servi nevoile birocratice administrative.
• Să asigure eficiența și eficacitatea propunerilor adoptate, ținând cont de viabilitatea economică și aspectele de mediu și sociale ale dezvoltării durabile.
• Să privească planificarea spațială după principiile ai obiectivele Schemei de Dezvoltare Spatiala Comunitara (SDEC) și de alte documente politice ale Uniunii Europene (UE) în scopul adaptării propunerilor locale și regionale la strategiile și politicile europene.
• Să coordoneze diversele niveluri teritoriale și diferitele sectoare cu scopul de a asigura colaborarea, angajamentul și susținerea din partea tuturor autorităților administrative și teritoriale.
• Să stimuleze parteneriatul dintre sectorul public și cel privat pentru a pune în valoare investițiile, pentru a creea locuri de muncă și pentru a obține coeziunea socială.
• Să beneficieze pozitiv de fondurile europene incurajând participarea autorităților locale și regionale la programele și proiectele de amenajare cofinanțate de UE.
• Să organizeze urmărirea și evaluarea permanentă pentru a corecta rezultatele neprevăzute, pentru a propune soluții sau acțiuni și pentru a asigura o retroacțiune continuă între politicile de planificare spațială și punerea lor în operă.

CONSILIUL EUROPEAN AL URBANISTILOR
NOUA CARTA DE LA ATENA 2003